Sportivi ai A.S. Constanta Sport Club, participanti la concursul de inot din Bor, Serbia

In perioada 27 februarie-2 martie, A.S. Constanta Sport Club va participa, cu 11 sportivi, la concursul de inot, organizat in localitatea Bor, din Serbia. Echipa va fi formata din:
1. Maria Harabor (2007)
2. Maria Antohe (2006)
3. Rachel Vlagioiu (2004)
4. Alexandru Rogoveanu (2008)
5. Mario Bucur (2007)
6. Luca Motirlichie (2005)
7. Razvan Olteanu (2005)
8. Alin Harabor (2005)
9. Marius Mariuta (2004)
10. Leonard Ichim (2004)
11. Alexandru Manole (2004)
Le uram succes si concentrare maxima!

Copiii Manastirii Paltin, primii absolventi ai "Celui mai rapid curs de inot"

Ca orice lectie, si aceasta incepe cu tema preferata a lui Ionut: "Eu sunt ala mai rau!"
Si urmeaza expunerea REGULILOR

Ultimele zile de vacanta ne-au adus multa energie pozitiva, voie buna, soare si cate si mai cate, dar mai ales speranta. Saptamana trecuta, pe parcursul a trei zile (!), aproximativ 20 de copii, de diverse varste, au reusit sa devina absolventii "celui mai rapid curs de inot". Si cand te gandesti ca toate s-au aranjat intr-o maniera aproape ... divina.

Apa e rece rau, dar avem noroc de soare mult ca sa putem invata sa dam din picioare.

Copiii, aflati in grija maicilor de la Manastirea Adormirea Maicii Domnului (Paltin), au venit intr-o mini vacanta la mare. Au poposit la Complexul Vera din Eforie Nord, unde au gasit-o pe doamna Dana, gazda primitoare, cu suflet mare, care a incercat sa le ofere copiilor - si celor si celor mari- o distractie pe cinste. Ea ne-a gasit pe noi. Ce a iesit in trei zile de balaceala, dadaceala, zbenguiala si jocuri excesiv de ude si galagioase, puteti vedea in fotografiile si comentariiile de mai jos.
Cert este ca unii si-au invins teama de apa, altii au reusit sa respire corect sub apa, sa pluteasca, sa se scufunde, sa-si coordoneze picioarele cu bratele, sa se ajute intre ei, dar mai ales sa se distreze.

Urmeaza explicatiile pe uscat pentru coordonarea picioarelor cu bratele.
De la mic la mare, toata lumea exerseaza.

Gemeni veseli ca au reusit sa se scufunde dupa jucarii.

Nu este asa simplu sa te ridci la suprafata. Fetele stiuuu!

Si nici coordonarea bratelor cu respiratia nu este la fel de simpla ca alegerea cosmeticelor!

Mersul piticului poate fi insa foooorte amuzant

Ca sa nu mai vorbim de "omizile" plutitoare....

Exersam, exersam ca sa inotam!

Socoteala de pe uscat nu se prea potriveste cu cea din apa, dar, in cel din urma, reusim sa ajungem la celalalt capat al piscinei!

Sariturile sunt cele mai amuzante pentru cei mici...

dar si pentru cei mai mari.

Sportivii nu au nevoie de acte de caritate!

Ma straduiesc de ceva vreme sa scriu despre goana noastra nebuna spre marea performanta pe care si-o doreste Vlad, insa mereu apare cate ceva sa ma traga inapoi. M-a convins, intr-un mod cu totul ciudat, atitudinea unui reporter (culmea!) de televiziune. De fiecare data cand lumea vorbeste despre Vlad si ii admira munca si rezultatele ma incearca un soi de stanjeneala, ca si pe el de altfel. Ca sa nu spun de cazurile cand primeste aprecieri de la oameni care au avut rezultate deosebite in inot, cum este Razvan Florea sau Camelia Potec sau mai stiu eu cine..

Si deunazi, prietenul de pe FB al unui bun prieten de-al nostru, animat de cele mai bune intentii in ceea ce-l priveste pe Vlad, ii transmite acestuia ca o anume institutie de presa din Romania nu face “actiuni de caritate”, ci este o televiziune serioasa de stiri. “UpS!”,ma gandesc eu. Am cerut eu bani sau alte foloase material? Nu am cerut nici macar un reportaj despre copilul meu. Ele au venit la initiative altor oameni din presa. Ca rezultatele unui copil de 11 ani la un concurs international de inot nu ti se par a fi interesante pentru o stire pot intelege (am lucrat in presa si stiu ca nu depinde de reporter in totalitate acest aspect), dar sa crezi ca acest copil sau parintii, prietenii lui vor bani (banuiesc ca intra la categoria sponsorizare,nu?) este deja prea mult.

N-am cerut in viata mea vreun ban pe spinarea copilului meu. Mici macar nu m-am gandit la asa ceva. Il voi sustine financiar atata vreme cat voi putea, voi face sacrificii pentru ca si el face pentru sportul acesta,iar cand vom fi in vreun impas, voi gasi, cu siguranta o solutie alternativa, dar in niciun caznu voi apela la o institutie de presa pentru a ma “sponsoriza”. Am fost crescuta sa ma descurc singura in orice situatie, sa ma bazez pe mine, in primul rand, pe munca mea si pe familia mea, iar eu incerc sa le transmit si copiilor mei acelasi lucru pentru ca mi se pare o atitudine sanatoasa din toate punctele de vedere.

In ultima veme diverse personae m-au tot intrebat de ce are nevoie Vlad sa continue in sport. Primul gand a fost – “Sanatate”. In sportul de performanta, corpul si psihicul se erodeaza, daca nu le ingrijesti corespunzator. Sportivii mari pot confirma, sunt sigura de asta.De aceea Vlad are nevoie de masaj de recuperare, gimnastica recuperatorie, alimentatie corespunzatoare sanatoasa, sedinte de psihoterapie, etc.

Urmeaza gandul 2 – “bazin de 50 m”. Constanta l-a avut. Acum este sala de evenimente. Mai are unul, neomologat pentru ca-I lipsesc cativa centimetri. Nu te poti apropia de el pentru ca apartine Marinei Miltare, adica viitorii marinari se antreneaza acolo.Si asta cred ca spune multe. Concluziile le trageti voi.

Gandul 3 – “un sistem de invatamant adecvat”. Nici nu va inchipuiti cat muncesc la scoala si pentru scoala unii sportivi (ca sunt unii care nu dau doi bani). Vlad isi face temele jumatate acasa, jumatate la bazin. In total, aproximativ 2-3 ore de lucru individual in fiecare zi. Are rezultate bune si foarte bune la scoala, dar oricand ar mai inota vreo 50 de bazine decat sa mai faca ceva suplimentar la matematica sau sa citeasca vreo carte. Nu-i in regula treaba asta, ma gandesc eu. Scoala a pierdut meciul asta.

Gandul numarul 4 – “sistem de premiere” adecvat pentru sportivii valorosi. Este rusinos pentru statul roman si autoritatile locale, ca sa nu spun jenant si revoltator, sa premiezi cei mai buni sportivi ai tai, la un Campionat National, cu o medalie sau cu o diploma. Si asta se intampla de ani de zile,de dinainte de Revolutie cred. Scuza Federatiei, cel putin la inot, este “nu sunt fonduri suficiente”. Copiilor nu le trebie mult sa fie fericiti. Pe ei ii bucura lucrurile simple: un tricou cu numele lor si denumirea concursului la care au participat, o cupa mare, pe masura eforturilor, un pix pe care sa scrie “Esti invingator!”, etc. In Romania, doar unele cluburi private (cele mari) au inceput sa mai schimbe lucrurile din punctul acesta de vedere, in rest totul merge ca acum o suta de ani, poate si mai rau.

Gandul numarul 5, ultimul, dar nu cel de pe urma, - “colegi pe masura lui”. In inot ai nevoie de competitie, de colegi ambitiosi, muncitori, care sa traga langa umarul tau, sa-ti sufle in ceafa, sa-ti fie adversari, dar si prieteni. Din pacate, nu multi copii si parinti sunt dispusi sa faca sacrificii pentru sport, iar Vlad sufera de fiecare data cand la unele antrenamente se vede singur in bazin sau cand la antrenamentul de dimineata lipseste vreunul dintre cei multi – 4 (!) la apel. Sufera din punct de vedere emotional, dar si ca sportiv. Are de pierdut. La concursuri este altceva. Are mereu concurenta si asta este bine. Sunt copii buni si muncitori cei cu care concureaza el si asta il motiveaza. Nu le cunosc povestile, insa sper sa performeze in sport vreme indelungata pentru ca astfel imi vor ajuta copilul si Vlad pe ei.

Sunt multe lucruri nespuse despre viata de inceput a unui sportiv, dar cert este ca el nu are nevoie de actiuni de caritate, ci de conditii normale de viata si educatie (vedeti ca nu zic speciale deoarece consider ca in fiecare copil exista potential pentru performanta, fie ca este in sport, stiinta sau arte) Ar trebui sa le acordam sanse egale tuturor ca sa avem mai multi spportivi ca Simona Halep si Razvan Florea,  mai multi matematicieni care sa castige concursuri internationale la NASA sau filosofi sau artisti de renume! 

Competitie demonstrativa de inot la Palm Beach

Sambata, 21 decembrie, toti membrii A.S. Constanta Sport Club sunt invitati la eveniment de inot demonstrativ. Toti copiii clubului vor arata parintilor si bunicilor ce au invatat ei anul acesta. Se vor lauda cu starturile spectaculoase, cu scufundarile inedite, cu miscari de brate si picioare rapide, etc. Pentru eforturile lor deosebite vor fi rasplatiti cu aplauze si
laude de la parinti si premii de la Mos Craciun.
Va asteptam cu mare drag, incepand cu ora 10.00, la bazinul hotelului Palm Beach din Mamaia.
Dupa acest eveniment, intram in vacanta pana pe 5 ianuarie 2014! Celor pe care nu-i mai intalnesc pana atunci le urez Sarbatori Fericite si cu miscare multa!

Inscrierile pentru cursurile de inot gratuite s-au incheiat!

Felicitari tuturor celor 10 copii care au castigat abonamente gratuite pentru lectiile de initiere in inot. Tineti-va de treaba si succes in continuare!
Multumesc celor care m-au sprijinit in aceasta mini-campanie de selectie a copiilor care isi doresc sa invete sa inoate. In primul rand am vrut sa fac o selectie primara a unor copii talentatti, dar si sa le ofer un cadou de sarbatori.

Cursuri gratuite de inot pentru copii talentati!

Mos Craciun vine cu lectii de inot gratuite pentru copiii talentati din Constanta. A.S. Constanta Sport Club ofera, in luna decembrie, abonamente gratuite (cu 10 sedinte incluse in fiecare abonament) primilor 10 copiii care se inscriu, incepand de astazi, 3 decembrie, la cursurile de inot care se desfasoara la bazinul hotelului Palm Beach din Mamaia. Conditiile pentru ca un copil sa fie eligibil pentru castigarea unui astfel de abonament sunt urmatoarele:

1. In primul rand, copiii sa-si doreasca sa invete sa inoate (copiii adusi din dorinta parintilor nu vor fi luati in calcul la aceasta selectie);

2. Sa fie nascut/a in anii 2007, 2006 si 2005;

3. Sa fie dezvoltat fizic si psihic corespunzator varstei;

 Parintii vor prezenta o adeverinta medicala ca minorul/minora nu are afectiuni cronice si este APT/A pentru efort. De asemenea, parintii copiilor selectionati se obliga sa respecte programul propus si stabilit impreuna cu antrenorul. Sedintele pierdute nu se vor recupera.

De la un parinte de sportiv pentru alti parinti. Cateva cuvinte despre sport si performanta

M-am hotarat sa scriu cate ceva despre inotul de performanta, despre sport in general, pentru ca am observat ca multi parinti dintre cei care isi indeamna copiii spre un sport, insa ei insisi nu au practicat vreodata unul, pun semnul egal intre sport si performanta. “Eu il aduc la inot, dar nu vreau performanta”. Fraza aceasta am auzit-o in repetate randuri din gura parintilor unor copilasi de-o schioapa (si aici nu exagerez deloc, copiii avand 2, 3 sau 4 ani) veniti pentru prima oara la o lectie de inot. Cele ce urmeaza poate o sa-i uimeasca pe unii: sportul nu inseamna performanta. Sportul este, in primul rand, si inainte de toate, miscare si sanatate intr-un mediu organizat. Este un joc, daca vreti, care, ca toate celelalte jocuri, are reguli ce trebuie respectate, are un coordonator de joc (in cazul inotului vorbim despre antrenor) si exista consecinte (ca sa nu le spun “pedepse” ca suna rau) in cazul celor care nu respecta regulile jocului. Atat timp cat copilul invata sa respecte regulile jocului, el va invata si sa inoate sau sa joace fotbal, baschet, sa danseze (si da, dansul este si el un sport), etc.  Respectand regulile, stabilite de la bun inceput de antrenor, copilul va reusi in ceea ce face. Aici intervine un alt aspect. Unii copiii ajung sa invete mai repede, altii mai lent. Fiecare cu ritmul lui, o sa-mi spuneti. Adevarat, trebuie sa tinem cont de ritmul lor de invatare, care este insa strans legat de dorinta lor. Adica, un copil care isi doreste sa realizeze ceva, orice, invata mult mai repede decat unul care spune “Nu pot” (in fapt, este “Nu vreau”). Toti copiii pot.  De acest lucru sunt absolut convinsa. Totul este sa-si doreasca. Daca un parinte se lasa impresionat si manipulat de niste lacrimi si explicatia “Nu pot”, copilul are de pierdut din start. Trebuie inteles acest “NU pot”, sinonim cu “Nu vreau”, si cautata cauza lui. Este posibil sa nu-i placa instructorul/antrenorul, sa nu-i priasca atmosfera din bazin. Este poate deranjat de un coleg de grupa, i s-a intamplat ceva nepotrivit in timpul lectiilor sau, pur si simplu, are ceva de dovedit parintilor (vorbim aici de o confruntare inconstienta, de un tip de comunicare pe care parintii il ignora de obicei). Si nu intru in prea multe amanunte pentru ca exista carti de specialitate si profesionisti care va pot indruma in acest sens; trebuie doar sa vreti acest lucru. Cam asa stau lucrurile cu sportul, in general.  Sfatul meu: incercati sa fiti perseverenti in ceea ce va propuneti cu copilul si daca vedeti ca dupa o perioada nu se inregistreaza niciun progres in evolutia lui, atunci incercati alt sport. Insa nu izolati copiii de aceasta latura importanta pentru dezvoltarea lor fizica, psihica si  emotionala. Sportul (miscarea) se practica toata viata, performanta nu.

Si revenim la performanta. Performanta inseamna ani de munca, zeci de ani. Ea se obtine in timp, cu perseverenta, ardoare, spirit de competie crescut, determinare, vointa, sacrificii, in detrimentul jocului de care v-am povestit mai sus. Nu orice copil care are talent, invata repede, are aptitudini fizice si psihice deosebite poate obtine performanta. Cei mai multi dintre ei se “pierd” pentru ca nu au determinarea sau vointa; nu au rabdarea si dorinta; nu sunt dispusi la sacrificii; nu vor sa renunte la joc. Si este in regula. Este foarte OK. Lasati-l pe copil sa aleaga acest aspect. Si sa aleaga in cunostinta de cauza. Un copil fortat de parinti sa ajunga la performanta, fie ca vorbim despre sport sau matematica va fi, in cele din urma, pierdut pentur domeniul respectiv. Ganditi-va ca performanta inseamna acel punct maxim din viata unui om (vezi o medalie olimpica, un premiu Nobel, o recunoastere internationala), iar pentru acest unic moment copilul, apoi adolescentul, tanarul si, in cele din urma, adultul munceste zeci de ani, renunta la multe lucruri, trece prin adevarate furci caudine. Sunt cunoscute zeci de cazuri in sport, ca si in matematica sau inventica. Nu trebuie sa cautam prea departe de noi ca sa gasim inotatori de mare performanta care au renuntat dupa momentul lor de glorie la a intra in apa (!!!) sau genii ale matematicii care au refuzat sa mai aiba de-a face cu cifrele o viata intreaga. Daca merita sau nu tot acest efort nemaipomenit nu ne poate lamuri decat cineva care a trecut prin el.  Din postura de parinte de sportiv poti doar sa-I oferi sprijin material si emotional, sa nu  iei decizii in numele lui si sa-i le respecti, chiar daca nu-ti convin, sa-l impingi mereu de la spate (pentru ca are nevoie de asta). Ar mai fi multe de spus despre performanta si chiar as avea de povestit despre viata unui parinte de sportiv, insa nu face obiectul discutiei de fata.

Eu v-as sfatui doar sa fiti intransigenti in ceea ce priveste sportul si sustinatori in cazul performantei.